Buna, floristule talentat!
As vrea sa iti povestesc despre o perioada speciala din viata mea… despre care nu am povestit multor oameni.
La 23 de ani am adunat suficient curaj si ambitie, sa imi deschid prima mea afacere, chiar daca de la varsta de 13 ani, am lucrat langa mama mea. Nu eram straina in a lucra cu oamenii, caci asta facusem din adolescenta si imi placea la nebunie, dar lucrurile se vedeau total altfel cand am fost pusa in situatia sa fiu responsabila pentru propria afacere.
Ne doream sa fim independenti si sa oferim ceva diferit pe piata, asa ca, impreuna cu fratele meu, care avea atunci 19 ani, am deschis propriul nostru magazin de legume-fructe. L-am deschis intr-un cartier din Cluj; era un cartier cu o populatie majoritar in varsta. Foarte important: acum 12 ani in intreg Clujul exista doar un supermarket, undeva la marginea orasului, la mare distanta de cartier.
Pentru pensionari, supermarketul in acea perioada, nu reprezenta o alternativa, dar in schimb piata de legume-fructe era foarte aproape de ei. Clientii mergeau la piata, de ani de zile, asa ca asta reprezenta o amenintare serioasa pentru afacerea mea. M-am gandit cum pot sa indepartez aceasta amenintare. Incepusem sa imi descopar pasiunea pentru flori, eram deja in anul 3 la specializarea “Horticultura”, asa ca ideea de a introduce flori in magazin, era perfecta, era ceva diferit!
Suna magic: propriul meu magazin! …
Vedeam deja florile taiate in galeti colorate, legumele proaspete, aranjate pe rafturi, mirosul acela de ‘’verde crud’’, il simteam la fiecare gand care imi zbura la magazin. Ma simteam independenta, imi puteam exprima creativitatea, puteam fi in contact cu oamenii asa cum imi placea. Era ceva total nou in viata mea.
Magazinul nostru era cel mai minunat lucru in acel moment, chiar daca, de fapt, era un magazin transformat din 2 garaje ale unei case, cu doua incaperi mici; pe peretele din fata avea o faianta alba, deloc placuta ochiului, lumina ne vizita doar prin geamurile vitrinei, fiind singurele geamuri pe care le aveam; magazinul era pitit printre blocurile inalte, din cartierul imbatranit de vreme, o data cu locatarii lui.
Era singurul spatiu pe care ni-l permiteam in acel moment, dar nici nu conta, caci ‘’indragosteala‘’ noastra, inflorea 
in fiecare zi. In interior ne-am gandit sa facem rafturile inclinate, cum nu mai existau in acea perioada in aprozarele din oras. Asa acopeream faianta aceea urata, si se vedea cat mai mult din culoarea legumelor si fructelor. Florile erau aranjate frumos, dupa culori. Atunci cand intrai in magazin, vedeai direct florile pe diferite nuante de rosu, portocaliu, mov pastel pana la roz pal, crem si alb. Erau toate proaspat aranjate si puse in galetile cu apa curata.
Aveam doar flori clasice, doar asta gaseam acum 12 ani in en-gros-urile de flori, dar parintii mei aveau in curte o salcie creata, Salix Matsudana, asa ca buchetele le aranjam impreuna cu crengile crete de Salix, cu crengi de Forsitia si ce verdeata gaseam in gradina parintilor. Am refuzat de la inceput orice ambalaj, mai ales acel celofan pentru flori, cu care am facut un pact clar sa nu ne intersectam cararile niciodata. 🙂 Bunicul ne-a slefuit frumos o bucata mare de lemn de nuc si, in loc de sigla, am vopsit frumos, dupa un sablon pe care l-am desenat pe lemn, urarea de ‘’Bine Ati Venit!”.
Printre blocurie anoste si strada prafuita, eram aproape invizibili.
La drumul principal, am plantat un copac pe care l-am decorat cu ghivece de flori curgatoare si o sageata de lemn care iti indrepta privirea catre magazinul nostru. Acele ghivece cu petunii si muscate curgatoare, iti sareau in ochi! Era ceva cu totul diferit in peisajul cartierului invechit. Ne-am facut fluturasi pentru lansare si am luat-o la picior prin cartier ca sa ii impartim.
Le povesteam tuturor cu gura pana la urechi de noul magazin ce urma sa se deschida. Atunci am observat ca potentialii nostri clienti ieseau pe malul raului la plimbare, cu cateii. In plus erau multe case prin jur, in cealalta aripa a cartierului, care aveau pisici.
Bling! Puteam imbunatati oferta!
Incaperea de depozit am transformat-o in petshop! Dintr-odata aveam un magazin ce vindea legume, fructe, flori, plus hrana de animale. Interesant, nu?!
A venit super ziua deschiderii!
Tot week-endul dinainte am aranjat toate portocalele, bananele, merele le-am lustruit cu o carpa curata, rosiile le-am aranjat in cosuri de lemn, morcovii cu frunze verzi erau pulverizati cu apa. Cand intrai in magazin vedeai lalelele pe care le taiasem inca o data, trandafirii erau pusi separat pe culori in apa curata, am ordonat frumos crengile crete de salix, forsitia si querqum, erau atat de proapspete de parca iti spuneau cu caldura: Bine ati venit! Un bol pentru apa si un bol pentru hrana, erau frumos asezate in locul unde clientii isi puteau lasa cateii, in timp ce faceau cumparaturi.
De sus se auzea surubelnita electrica cu care fratele meu monta placa de lemn primita de la bunicul meu, mama ne-a ajutat cu casa de marcat si punea toate documentele in ordine, tata, in camera din dreapta, aranja marfa pentru pet-shop, iar sora mea, curata in fata magazinului si aranja spatiul cu bolurile pentru catei. Inca din week-end venisera clientii sa intrebe cand deschidem, caci primisera fluturasi in posta. Si acum imi amintesc acea zi de luni, la inceput de septembrie cand un soare bland, ne-a intampinat, si am deschis oficial portile metalice ale primului nostru magazin.
Oamenii din cartier au auzit de cei doi tineri, care au deschis un magazin de legume-fructe, dar au si flori si mai vand si hrana pentru catei. Piata de legume fructe, devenea mai putin atractiva pentru clientii nostri. Preturile noastre erau un pic mai mari la legume sI flori fata de piata, totusi nu cu mult mai mari, pentru ca ne doream sa ii incurajam sa revina.
Profitul cel mai mare il aveam la hrana de animale, unde nu aveam termen de comparatie in cartier, pentru ca eram singurii cu aceasta oferta. Le povesteam clientilor despre hrana cea mai potrivita cateilor, ca ei sa aiba blana lucioasa. Cum suntem grumanzi in familie si ne place sa mancam, chiar daca nu se vede :), impartaseam retete de prajituri cu fructe, dragoste pe care am mostenit-o de la tata. Pasiunea din noi se simtea din tonul cu care explicam cum pot sa faca sa isi mentina florile cat mai mult proaspete. Multi erau interesati cum de am avut curaj sa deschidem magazinul, doi copii tineri; erau curiosi daca mai studiam ceva pe langa, mai ales ca unii clienti erau fosti profesori sau medici.
Asa am ajuns ca in scurt timp sa stie tot cartierul de cei doi tineri care au deschis un nou magazin de legume-fructe.
Am invatat foarte multe lucrand cu oamenii si ne-au fost foarte de folos acele experiente atat mie, cat si fratelui meu, care si-a urmat si el pasiunea, nu in floristica, ci in creatie vestimentara si astazi conduce o afacere de succes in domeniul designului vestimentar. Am invatat ca este nevoie sa fiu diferita in ceea ce fac, astfel potentialii mei clienti o sa ma perceapa diferit. Am invatat sa dau 110% din pasiunea mea, din ceea ce cunosc si din talentele pe care le am.
Dar am invatat si ca florile se ofilesc mai repede, atunci cand stau in preajma fructelor, ca timpul meu costa bani si ca trebuie sa intre in costul buchetului, chiar daca aduceam Salix de la mama din gradina; apropo de asta, am invatat ca verdeata din gradina, nu este rezistenta, asa cum este verdeata de cultura, adica varietati special crescute pentru a fi folosite in buchete si aranjamente florale.
Am mai invatat sa cresc vanzarile in cele mai neobisnuite feluri. Le propuneam mai multe flori si verdeata in buchete tuturor celor care imi lasau comanda de buchete. Ma bucuram atunci cand, clienti cu comanda de un buchet de 60 de lei, ma intrebau ‘’Nu puneti mai multa verdeata in buchet?”
Le raspundeam cu entuziasm:
Sigur ca da! Va arata mai bogat, cu mai multa verdeata si chiar pot sa va adaug inca 2 trandafiri in buchet. Sotia dumneavoasta sigur va aprecia gestul acesta, atunci cand vetii merge acasa cu acest buchet minunat de 90 de lei!
Erau, bineinteles, clienti care imi spuneau, ‘’Nu, multumesc, doresc doar un buchet de 60 de lei! Am crezut ca verdeata este gratis’’. Stiti cati imi spuneau asta? Cam 3-4 dintre cei 10 clienti care imi cereau mai multa verdeata. 
Celor care spuneau : Nu, multumesc! – le explicam delicat povestea firului de verdeata, daca era de la en-gros le explicam ca vine din Olanda si ca se cultiva special pentru a fi folosit in buchete ca si celelalte flori pe care le dorea, asa ca da, costa 5 lei firul.
Daca era Salix din gradina parintilor, le explicam ca in timpul in care as putea sta la magazin sa imi servesc clientii, eu imi consum timp sa aleg si sa culeg crengile cele mai frumoase pentru buchetele lor, iar chiria trebuie platita la final de luna, plus celelalte cheltuieli, plus salariul meu si al fratelui meu. Iar din cei 3-4 carora le explicam aceste lucruri, de obicei mai era cel putin inca unul care se razgandea si era de acord cu noua mea oferta de buchet cu verdeata mai multa si inca 2 trandafiri la 90 de lei, in loc de 60 de lei. Asa ca, din 10 clienti care ma intrebau daca “Nu pun mai multa verdeata’’ cu asteptarea ca ar fi gratis, ajungeam sa vand un buchet mai scump, la 7-8 clienti.
Da, ma refuzau 2 sau 3 clienti, cateodata se uitau la mine deranjati, dar 7 sau 8 clienti, erau de acord cu oferta mea si urmatoarea data, stiau povestea firului de verdeata :)!
Asta se intampla acum 12 ani si se pare ca se mai intampla si astazi.
Erau clienti care nu mai veneau la magazin? Desigur! Dar stiam ca aceia nu sunt clientii mei.
Cunosteam valoarea pe care o ofer, imi dadeam tot interesul zi si noapte, puneam toata pasiunea, le explicam ce se afla in spatele a tot ceea ce fac, le spuneam povestea mea si daca nu rezonau si nu intelegeau, inseamna ca nu erau clientii mei.
Am ramas fara nici un client ? Nu!
Am dat faliment, cu acel magazin, intr-un cartier invechit? NU! Ulterior am vandut afacerea in profit, unui cuplu, care se mutase recent in Cluj si isi cauta o mica afacere. Imediat ce am realizat ca pot mai mult, ca valoarea mea este mai mare decat acel magazin, ca pot face mult mai multe, am invatat tot ce am putut din acea experienta si am mers mai departe!
Si tocmai pentru ca am indraznit sa fac schimbarea si sa ma educ in acest domeniu, indraznesc acum sa impartasesc cu tine aceasta postare si sa iti ofer din cunostintele mele, cu tine, pentru ca imi doresc ca tu sa ai succes si sunt convinsa ca poti sa il ai.
Cate lectii se ascund in fiecare experienta a vietii noastre, nu-i asa?
Iti multumesc ca ma citesti si iti promit sa revin cu noi informatii care sunt sigura ca o sa iti placa!
Cu drag, Andreea
